Îmi sau î-mi

Îmi sau î-mi? O întrebare pe care multă lume nu şi-o pune. Dar la care aşteaptă răspuns tot atât de multă lume.

Iar eu raman la parerea ca e bine sa intrebi tot ceea ce nu stii. Asa că astazi vom afla care din urmatoarele forme este corecta.

Îmi sau î-mi

De unde apare confuzia intre îmi sau î-mi? Pai de unde altundeva decat de la cratima cea buclucasa. Care le face zile fripte tuturor celor care nu au inteles care este rolul ei in limba română.

Ei bine dragii mei, sa facem o mica recapitulare.

Cratima se foloseste cel mai adesea atunci cand in aceeasi silaba rostim doua cuvinte diferite.

De exemplu:

Nu i-am făcut nod, pentru a-mi veni mai uşor s-o desfac.

Asa cum observati, in fraza de mai sus am folosit cratima de 3 ori.

Constructia „i-am făcut” vine de la „îi am făcut” (lui/ei).

„A-mi veni” vine de la „a îmi veni” (mie).

„S-o desfac” inlocuieste forma „să o desfac” (pe ea).

In toate aceste cazuri avem un pronume si auxiliarul unui verb rostite in aceeasi silaba.

Cum rămâne deci cu îmi sau î-mi?

Pai sa vedem in urmatorul exemplu.

Îmi este foame.
Mi-e foame.

Dupa cum remarcati, intre îmi sau î-mi, forma corecta este „îmi”. Explicatia consta in faptul ca „îmi” este un singur cuvant. E vorba de un pronume personal neaccentuat.

A doua propozitie este o reformulare a celei dintai. Aici am folosit intr-o singura silaba acelasi pronume personal neaccentuat „(î)mi” cu verbul „e(ste)”.

Pentru a ne fi mai simplu sa intelegem daca scriem îmi sau î-mi, haideti sa vedem tabelul de mai jos.

                        singular          plural 
persoana I                îmi               ne 
persoana a II-a           îţi               vă
persoana a III-a           îi               le 

Aici avem forme neaccentuate de pronume personal in cazul dativ. Toate se scriu fara cratima.

Aşadar: îmi sau î-mi?

Răspuns câştigător: îmi, fără cratimă!

Zi si tu ceva